miercuri, 27 august 2014

Pe unde am mai umblat - mama mea in varf de munte

Ma uitam azi la o postare pe Facebook a unei amice despre tatal sau si mi-a adus aminte de mama, care peste o luna, aproximativ, va implini 68 ani. Mama a fost plimbareata la tinerete si nu numai, ultima aventura a avut-o in 2011 atunci cand s-a reintors pe Vf. Toaca din Cehlau.

Chiar daca inaltimea a coplesit-o si vantul care batea cu putere iti dadea o senzatie de instabilitate, a avut puterea necesara sa stea la poza pe marginea rapei (chiar daca datorita jnepenilor nu se vede) pentru ca fotograful sa surprinda si frumusetea peisajului.

Am urcat de la Durau, pe jos pe o poteca cand abrupta, cand domola si peste 50 % din acest timp, mama nu a vrut sa renunte la rucsacul sau urmand dictonul "iti cari troacele", dupa Cascada Duruitoarea (adica dupa vreo 2 ore de urcat) am reusit sa o convingem sa renunte la el si asta doar ajutati de geografie si faptul ca treptele pe care trebuia sa le urcam erau mult prea inalte pentru statura ei miniona.

Pustoiaca in tricou galben este mama :)




Dupa un drum de aproximativ 6 ore, cand am ajuns la Cabana Dochia, ne asteptam cu totii ca mama sa ramana la cabana, nu sa ma aiba putere sa urce pana pe varful Toaca, dar spre surpriza noastra...nu numai ca a vrut sa ajunga pe varf, a vrut sa mergem si pana la manastirea care se afla sus in Ceahlau, ceea ce inseamna o abatere de aproximativ 30 min.


Sunt mandra ca am o mama atat de curajoasa, pentru ca si-a infrant limitele, traseul fiind mult prea dificil pentru pregatirea sa fizica si ca s-a bucurat de fiecare floare, fiecare nor si mai ales de compania noastra.


miercuri, 20 august 2014

Pe unde am mai umblat - Gokceada, Turcia

Vara asta se pare ca am destinat-o insulelor :). Gokceada insula vanturilor.
Gokceada nu era in planul pe vara 2014, insa in timp ce planificam un tur de tara a aparut aceasta idee. 
Este una dintre cele doua insule turcesti si cea mai mare in acelasi timp (ma rog... mare e un fel de-a spune).

Pentru a ajunge pe insula a trebuit sa luam ferry de la Kabatepe, unde am gasit o coada de peste 1km, ceea ce ne-a dus cu gandul la ore bune de asteptare, insa spre surprinderea noastra in mai putin de o ora si jumatate eram pe vapor.
Chiar daca erau cateva sute de masini la coada, iar cei care au venit mai tarziu urmau sa se imbarce catre seara, nu a existat nici un smecher care sa incerce sa fenteze coada, nu au existat discutii, claxoane, etc, atat de civilizat incat nu as fi crezut ca suntem intr-o tara orientala.

Calatoria pe mare a durat o ora jumatate si pe aproape intreg drumul am fost insotiti de o hoarda de pescarusi cersetori :), foarte dibaci de altfel cand venea vorba sa prinsa paine din zbor.

Pe insula exista un singur orasel Gokceada, cateva satuce si numeroase baze militare. Koy este o denumire des intalnita pe insula, insa nu inseamna ceea ce mintea perversa a romanului zice, ci golf daca este scris koy sau sat daca este scris köy. 

Insula este foarte, foarte arida. Solul este lutos, rosu si ofera o imagine selenara. Printre boschetii teposi vezi capre si oi, care cauta umbra sau ceva de mancare. Se pare ca nu prea sunt hoti pe insula pentru ca animalele nu sunt supravegheate, ci doar marcate. Totusi din aceasta uscaciune apar in zona satelor terenuri irigate si cultivate, fapt ce te duce cu gandul la Romania unde pamantul este roditor, dar oamenii sunt atat de puturosi.
poza facuta de Kitza

Hotelul la care am stat, Ada Otel, este amplasat in centrul orasului :), in mijlocul agitatie si langa cateva restaurante traditionale. Orientul la el acasa: turcoaice cu vesimitele traditionale, turisti in pantaloni scurti, zgomotosi si exuberanti. Prioritatea la masini este in functie de tupeu, iar pietonii traverseaza cum le trece prin cap, noi am traversat pe diagonala intersectia si nimeni nu ne-a claxonat, mai mult ne-au dat prioritate.

Nu exista alt fel de restaurant pe insula, asa ca eu am mancat Tavuk Sis (frigaruie de pui), aproape in fiecare zi, pentru ca alternativa era cu oaie sau miel, adica bleahhhh. Restaurantele turcesti nu servesc bauturi alcoolice, iar cele care servesc te fac sa regreti ca ai avut asemenea idee: o bere 10 lire - adica 17lei, la vin nici nu am avut curaj sa ma uit, daca in supermarket cea mai ieftina sticla era in jur de 25 lire.
poza facuta de Kitza
Sarmalute cu orez - noroc ca traim in Romania si am invatat sa le facem cu diverse carnuri, pentru ca sunt mult mai gustoase, ayran - pentru mine e un fel de iaurt dizolvat in foarte multa apa si sarat, ardeii umpluti sunt tot cu orez, iar baclavalele sunt facute cu zer/seu de oaie bleah, bleah,bleah...ma rog amatorii de oaie au fost in extaz.
Daca cu mancarea si bautura am rezolvat-o (note to my self: "data viitoare ia-ti berea de la Bucuresti") am placat la plaja.

Primele doua zile am fost in zona de kiteboarding: vant, soare si o gramada de culori. Partea buna - te bronzezi fara sa simti caldura; partea proasta - daca vrei sa intri in apa risti sa iti iei un kite sau o placa in cap, din cauza ca este o zona destinata celor care invata cum si in ce fel.

poze facute de Kitza
Simtind nevoia de diversitate am inceput sa cutreieram insula, in sensul ca am inceract sa vizitam cate ceva - actiune esuata, pentru ca satul grecesc parasit - il vizitezi din masina si catre alte zone unde ar fi fost ceva interesant drumul era destul de rau asa ca am renuntat.
In schimb am mers pe o plaja foarte frumoasa Laz Koyu , drumul pana acolo nu anuntat nimic, pentru ca strabatea terenuri aride pe un drum destul de dificil...
poza facuta de Kitza
Ultimele doua zile le-am petrecut pe cea mai cunoscuta plaja de pe insula, Aydincik. Aici i-am gasit pe amatorii de windsurf si pe cei care doar fac baie de soare si balaceala clasica. Chiar daca nu este salbatica si este o plaja asa cum gasesti in foarte multe locuri din lume, este speciala prin fatul ca ofera posibilitatea de a lua lectii de windsurf, se inchiriaza SUP (stand up paddele board) sunt nenumarate baruri si restaurante, spatiu de campare, lac sarat unde te poti desfata cu o baie de namol (am zis pas).
poza facuta de Kitza
Atmosfera este ca un fel de Vama Veche pe vremuri cand floricele infloreau si pasarelele cantau, inainte sa apara drogatii pe plaja si sa ai grija pe unde calci ca sa nu te umpli de rahaha.
Am incercat SUP, foarte simpatic. Am avut noroc sa fie o vreme perfecta pentru incepatori, adica apa linistita si vant slab, dar sper sa invat sa stau mai bine pe placa sa ma pot da pe valuri, cred ca este mult mai amuzant :)

Ce nu trebuie ratat in Gokceada:
magazinele de condimente si ierburi si mirosuri si dulciuri - cei mai multi bani cheltuiti


- Kaleloy unul dintre cele mai animate locuri de pe insula, unde poti manca la suprapret si poti cumpara toata prostiile posibile si imposibile de la tarabele amenajate, dar care se deschid dupa ora 8 seara.


Anul viitor lectii de kiteboarding :)

marți, 19 august 2014

Pe unde am mai umblat - Lefkada

Cand am primit invitatia de a merge in Lefkada impreuna cu niste prieteni, habar nu aveam unde este si cam despre ce este vorba. Cautand detalii despre insula am remarcat ca este o destinatie turistica promovata intens in acest an, un fel de "must have" in domeniul destinatiilor de vacanta pentru anul 2014.
Marele avantaj al acestei insule este faptul ca nu ai nevoie de ferry pentru a ajunge pe insula, existand un pod mobil care face legatura cu continentul, insa este la aproximativ 1200 km fata de Bucuresti, ceea ce inseamna o zi petrecuta in masina.
Noi am fost cazati in Nidri, o mica localitate aflata pe la jumatatea coastei estice a insulei, intr-un complex de apartamente situat pe malul marii in zona portului, inconjurati de taverne si restaurante - Babis Apartments: https://www.facebook.com/BabisApartments
Cazarea ne-a oferit tot ceea ce ne doream: un pret decent, curatenie, curte si oameni simpatici.

Revenind la insula Lefkada...este micuta si spectaculoasa, pentru a vedea cat mai multe este necesara masina sau exista posibilitatea sa inchiriati ATV-uri sau motociclete (pentru care aveti nevoie de permis categ.A).
De cele mai multe ori parea ireal ca ne indreptam catre plaja cu tot calabalacul dupa noi, pentru ca drumul serpuia printre munti, pe serpentine incredibile, care ne ofereau un peisaj montan 100%.

Avantajul altitudinii este acela ca iti ofera imagini absolut spectaculoase
Ce sa faci in Lefkada:
1. Sa mergi la cascada din Dimosari - aflata in apropiere de Nidri, se poate ajunge cu diverse mijloace de locomotie sau puteti face o plimbare de aproximativ 30 - 40 minute. Teoretic vara se poate face baie in cascada, insa in iunie cand am fost noi apa era rece ca gheata asa ca ne-am multumit doar sa o admiram si sa ne bagam un pic picioarele in apa turcoaz.
Exista in apropiere si un barulet foarte frumos amenajat, unde poti bea ceva rece si te poti relaxa dupa o calatorie "obositoare" pe munte de peste 200 metri.

2. Vasiliki - pentru pasionatii de windsurf si nu numai. Aici puteti incerca experienta windsurf pentru o zi sau pentru o saptamana in functie de timp si buget, insa este mult mai rentabil cursul de 7 zile.
Daca nu sunteti in dispozitie sportiva, plaja din Vasiliki este una din putinele plaje cu nisip de pe insula, apa se adanceste lent, fiind ideala pentru cei care nu sunt foarte prieteni cu apa, dar care totusi vor sa se balaceasca in liniste.

3. Plaja Egremni - una dintre cele mai spectaculoase plaje de pe insula, este o destinatie preferata de cei care vor sa vada un apus frumos, plaja fiind pe partea vestica a insulei.
De la nivelul parcarii pana la plaja sunt in jur de 300 de trepte, nu le-am numarat, insa sunt multe si le urci in plin soare, ceea ce nu este o experienta tocmai placuta, de aceea aveti mare grija ce va luati cu voi pe plaja sa nu deveniti penibili, ca un individ caruia o tipa a trebuit sa ii care geanta de plaja pana sus, spre amuzamentul celor din jur.
Vazuta de sus apa pare prelucrata in Photoshop.

Noi am prins valuri uriase, nu puteai sa stai in picioare pe malul marii pentru ca veneau valuri de peste 2 mentri care maturau totul. Plaja nu este cu nisip, ci cu pietricele lustruite de apa in timp si oferea un masaj superb in momentul in care valurile te tarasc pe plaja in toate directiile.

4. Porto Katsiki - o alta plaja celebra in Lefkada si spectaculoasa. Senzatia pe care o ai e ca iti cade muntele in cap si cred ca uneori chiar se si intampla sa mai cada cate un bolovan mai mic sau mai mare. 


5. Plaja Megali Petra - este favorita mea. Chiar daca plaja este foarte ingusta si plina de pietre, oferta un spectacol al naturii unic datorita bulovanilor uriasi din apa de care se sparg valuri uriase.
Forta cu care lovesc valurile am simtit-o pe pielea mea in momentul in care un val m-a maturat de pe o piatra de parca as fi fost un fulg.





6. Plaja din Lefkas - o alta plaja cu nisip, care se intinde pe kilometri buni, impartita intr-un mod prietenesc intre cei care vor balaceala si cei care practica kiteboarding. Sub apa sunt pietre ceea ce ofera sansa celor care vor sa incerce snorkeling-ul sa vada ceva pesti.
De asemenea aici pot fi admirate apusuri colorate


Nu uitati sa va plimbati o zi cu una dintre ambarcatiunile care ofera croaziere de o zi in jurul insulei si insulele din apropiere.
Incercati cat mai multe taverne si restaurante - mancare buna, bautura buna si preturile sunt cam ca in Bucuresti, insa cu o servire mult mai placuta.
Pentru cei care iubesc cluburile si viata de noapte, Lefkada nu e destinatia ideala pentru ca restaurantele si barurile dupa 1.30 dimineata inchid muzica sau o lasa foarte incet.
Anul viitor sper sa revin in Lefkada, dar de data aceasta sa debutez in lumea kiteboarding-ului, unul dintre cele mai spectaculoase sporturi acvatice.