Am inceput anul la Cheia, o statiune in care nu am mai fost de foarte multa vreme.
Cu exceptia nenumaratelor pensiuni care au aparut aici, timpul pare sa fi stat pe loc si asta nu este un lucru bun. Daca nu esti amator de drumetii nu ai mare lucru de facut in zona, mai mult drumul pana la Cabana Muntele Rosu poate fi clasificat ca traseu de enduro, bucatile de asfalt fiind doar o marturie a faptului ca acolo a existat candva un drum.
Noi, gasca mare, am preferat sa lasam masinile jos si sa abordam traseul pe jos, in ciuda zapezii. O data ajunsi la cabana, peisajul este extraordinar Masivul Ciucas oferind un spectacol de piatra.
Cel mai fericit in aceasta excursie a fost catelul nostru Max, care a alergat in continuu si s-a jucat cu toti cei care il bagau in seama, bineinteles ca nu a putut rata un maldar de zapada care era ridicat in fata cabanei, pozand frumos pentru cei interesati de un instantaneu.
Am plecat dezamagiti de la Muntele Rosu pentru ca nu am gasit nici o portiune acceptabila pentru a ne da cu capacele si saniile, insa a doua zi am descoperit pe Valea Berii, o portiune de drum parca facuta special pentru noi.
Chiar daca media de varsta a gastii era in de 34 ani nimeni nu a refuzat o tavaleala pe cinste in zapada, chiar daca aceasta nu era foarte mare si nici foarte moale.
Din pacate saniusul a fost tot ce am putut face in Cheia, alte activitati nu am gasit desi ne-am tot plimbat prin statiune. Peisajul este intr-adevar superb si nu trebuie ratata Manastirea Cheia, care este extraordinar de frumoasa.
La nici doua luni am revenit in Cheia, pentru o aniversare si spre marea noastra surpriza zapada era de doua ori mai mare decat de revelion si din nou sanius timp de 3 zile.
Vorbind cu oamenii din zona am aflat ca ar exista un proiect in care s-ar lega Cheia de Sacele prin partii de schi, daca e adevarat oare o sa mai fiu in viata cand s-o inaugura?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu