Pe unde am mai umblat - Lefkada

Cand am primit invitatia de a merge in Lefkada impreuna cu niste prieteni, habar nu aveam unde este si cam despre ce este vorba. Cautand detalii despre insula am remarcat ca este o destinatie turistica promovata intens in acest an, un fel de "must have" in domeniul destinatiilor de vacanta pentru anul 2014.

Marele avantaj al acestei insule este faptul ca nu ai nevoie de ferry pentru a ajunge pe insula, existand un pod mobil care face legatura cu continentul, insa este la aproximativ 1200 km fata de Bucuresti, ceea ce inseamna o zi petrecuta in masina.

Noi am fost cazati in Nidri, o mica localitate aflata pe la jumatatea coastei estice a insulei, intr-un complex de apartamente situat pe malul marii in zona portului, inconjurati de taverne si restaurante - Babis Apartments: https://www.facebook.com/BabisApartments

Cazarea ne-a oferit tot ceea ce ne doream: un pret decent, curatenie, curte si oameni simpatici.

Revenind la insula Lefkada...este micuta si spectaculoasa, pentru a vedea cat mai multe este necesara masina sau exista posibilitatea sa inchiriati ATV-uri sau motociclete (pentru care aveti nevoie de permis categ.A).
De cele mai multe ori parea ireal ca ne indreptam catre plaja cu tot calabalacul dupa noi, pentru ca drumul serpuia printre munti, pe serpentine incredibile, care ne ofereau un peisaj montan 100%.

Avantajul altitudinii este acela ca iti ofera imagini absolut spectaculoase

Ce sa faci in Lefkada:
1. Sa mergi la cascada din Dimosari - aflata in apropiere de Nidri, se poate ajunge cu diverse mijloace de locomotie sau puteti face o plimbare de aproximativ 30 - 40 minute. Teoretic vara se poate face baie in cascada, insa in iunie cand am fost noi apa era rece ca gheata asa ca ne-am multumit doar sa o admiram si sa ne bagam un pic picioarele in apa turcoaz.

Exista in apropiere si un barulet foarte frumos amenajat, unde poti bea ceva rece si te poti relaxa dupa o calatorie "obositoare" pe munte de peste 200 metri.

2. Vasiliki - pentru pasionatii de windsurf si nu numai. Aici puteti incerca experienta windsurf pentru o zi sau pentru o saptamana in functie de timp si buget, insa este mult mai rentabil cursul de 7 zile.
Daca nu sunteti in dispozitie sportiva, plaja din Vasiliki este una din putinele plaje cu nisip de pe insula, apa se adanceste lent, fiind ideala pentru cei care nu sunt foarte prieteni cu apa, dar care totusi vor sa se balaceasca in liniste.

3. Plaja Egremni - una dintre cele mai spectaculoase plaje de pe insula, este o destinatie preferata de cei care vor sa vada un apus frumos, plaja fiind pe partea vestica a insulei.
De la nivelul parcarii pana la plaja sunt in jur de 300 de trepte, nu le-am numarat, insa sunt multe si le urci in plin soare, ceea ce nu este o experienta tocmai placuta, de aceea aveti mare grija ce va luati cu voi pe plaja sa nu deveniti penibili, ca un individ caruia o tipa a trebuit sa ii care geanta de plaja pana sus, spre amuzamentul celor din jur.
Vazuta de sus apa pare prelucrata in Photoshop.

Noi am prins valuri uriase, nu puteai sa stai in picioare pe malul marii pentru ca veneau valuri de peste 2 mentri care maturau totul. Plaja nu este cu nisip, ci cu pietricele lustruite de apa in timp si oferea un masaj superb in momentul in care valurile te tarasc pe plaja in toate directiile.

4. Porto Katsiki - o alta plaja celebra in Lefkada si spectaculoasa. Senzatia pe care o ai e ca iti cade muntele in cap si cred ca uneori chiar se si intampla sa mai cada cate un bolovan mai mic sau mai mare. 

5. Plaja Megali Petra - este favorita mea. Chiar daca plaja este foarte ingusta si plina de pietre, oferta un spectacol al naturii unic datorita bulovanilor uriasi din apa de care se sparg valuri uriase.
Forta cu care lovesc valurile am simtit-o pe pielea mea in momentul in care un val m-a maturat de pe o piatra de parca as fi fost un fulg.

6. Plaja din Lefkas - o alta plaja cu nisip, care se intinde pe kilometri buni, impartita intr-un mod prietenesc intre cei care vor balaceala si cei care practica kiteboarding. Sub apa sunt pietre ceea ce ofera sansa celor care vor sa incerce snorkeling-ul sa vada ceva pesti.
De asemenea aici pot fi admirate apusuri colorate

Nu uitati sa va plimbati o zi cu una dintre ambarcatiunile care ofera croaziere de o zi in jurul insulei si insulele din apropiere.
Incercati cat mai multe taverne si restaurante - mancare buna, bautura buna si preturile sunt cam ca in Bucuresti, insa cu o servire mult mai placuta.
Pentru cei care iubesc cluburile si viata de noapte, Lefkada nu e destinatia ideala pentru ca restaurantele si barurile dupa 1.30 dimineata inchid muzica sau o lasa foarte incet.
Anul viitor sper sa revin in Lefkada, dar de data aceasta sa debutez in lumea kiteboarding-ului, unul dintre cele mai spectaculoase sporturi acvatice.

Pe unde am mai umblat in ultimele luni - Turcia cu Ali Baba

Pentru a avea o vacanta ieftina, in februarie 2011 am mers impreuna prietenii cu care urma sa plec in vacanta la Targul de Turism, de unde am achizitonat un pachet de 7 nopti in Kusadasi - Turcia, la un pret OK. Ali Baba a fost agentia gratie careia am plecat, insa conform legilor lui Murphy: ce incepe bine are toate sansele sa se termine prost, cu o saptamana inainte de plecare a inceput distractia:

1 -  in prima faza am fost ni s-a spus ca nu mai aterizam pe Izmir, ci pe Bodrum - care este cu o suta de km mai departe- de unde urma sa ne si intoarcem. Acest detaliu ni s-a comunicat dupa ce NOI am sunat la agentie, ocazie cu care am cerut si noile bilete.

2. Primim biletele - aterizam pe Izmir si decolam din Bodrum -  fara nici o explicatie.

3. Ni s-a comunicat ca la aeroport in Bucuresti ne vom intalni cu un reprezentant al agentiei - si-a facut aparitia in Izmir, desi a calatorit cu noi in acelasi avion, dupa ce toata lumea era nervoasa, pentru habar nu aveam unde sunt autocarele si cine cum merge. Intr-un final l-am gasit pe un turc, vorbitor de o engleza foarte relativa, care avea o pancarda cu numele agentiei din Turcia si care ne-a ghidat. In acest moment a aparut si marele ghid, un pitziponc, care dupa ce ca era prima data in Kusadasi, venise si fara teme facute, nu a fost in stare sa isi conduca clientii la autocare si in principiu nu prea stia care este scopul lui acolo.

4 Vazand eficienta reprezentantului agentiei, am decis sa nu apelam la serviciile domniei sale si sa ne ocupam singuri de excursii. Pana in ziua plecarii nu am mai avut placerea de a ne vedea, cand a venit cu noaptea in cap pentru ca in loc de o ora pana la Izmir, pana la Bodrum aveam un drum de vreo doua ore si ceva. Scena de la Izmir se reia: coboram din autocare si reprezentantul agentiei dispare sub motivatia ca nu poate intra in aeroport. 

Motivatia reala aveam sa o aflam cat de curand. Dupa o serie de frecusuri in aeroport  la check-in, care se tot muta dintr-o parte in alta a aeroportului, aflam cu stupoare ca cei care cumparasem bilete de la Ali Baba nu ne aflam pe lista de imbarcare. Intr-un final dupa multe telefoane catre reprezentant, nu tocmai intr-un ton cordial, lista de imbarcare a ajunl la check-in, insa pentru a prinde avionul a trebuit sa mergem in pas saltat si pentru prima data in viata mea am ajuns dupa ultimul apel de imbarcare. 

Am ajuns cu bine acasa, ceea ce este cel mai important :) 

Povestindu-i unei prietene care lucreaza in domeniu ce peripetii am avut cu Ali Baba, aceasta mi-a zis ca am scapat usor, pentru ca acestia sunt in scandal cu tour operatorul pentru ca nu si-au platit datoriile si ca stie cazuri de grupuri care au fost lasate in aeroport, iar societatea care se numeste acum AB este una nou infiintata, pe ca cealalta este in faliment.

Din curiozitate am intrat pe RECOM, site-ul ONRC-ului, unde poti vedea daca o firma functioneaza sau nu si intr-adevar Ali Baba Tour Holidays este infiintata in ianuarie 2011, iar Ali Baba Tour este in insolventa.

Uitandu-ma pe voucher, nu am priceput de la cine am cumparat pentru ca intr-un loc apare Ali Baba Tour Holidays, iar in alta parte Ali Baba Tour - Romania. Dar pe de alta parte ce mai conteaza acum dupa o gramada de vreme, doar curiozitatea ....

Sa ne fie invatatura de minte.... dar pe de alta parte cum poti fi sigur ca o agentie de turism nu iti face o surpriza neplacuta? 

Unii ar spune sa apelez numai la agentiile mari, dar exista certitudine? Pentru acum doi ani, daca nu ma insel, Tunisiana, cel mai mare tour operator pentru Tunisia, si-a lasat turistii in aeroport si a intrat in insolventa.

Pe unde am mai umblat in ultimele luni - Padurea Comana

De muti ani am auzit de a doua delta a Romaniei, formata pe raul Neajlov, in raza comunei Comana, la aproximativ 30km de Bucuresti si in aceasta vara am reusit sa ajung acolo.
Zona este ideala pentru plimbari cu bicicleta, fiind mai multe trasee in acest sens. Salbaticia locurilor uimeste in primul rand pentru ca este foarte aproape de Bucuresti si este intacta, probabil ca inca smecherii de oras nu au aflat de acest loc de gratar.

Din pacate ca peste tot in Romania, un lucru nu poate fi facut bine pana la capat. Desi localitatea este foarte bine intretinuta si exista panouri cu Rezervatia Naturala, nu exista nici un semn "Spre" delta. Oricum accesul in delta este restrictionat, din cauza podetelor care sunt rupte si riscul de accident este foarte ridicat. Nu am vazut nici locuinte lacustre, nici pasari sau altceva specific. Nu am gasit nimic pentru ca in locul unui centru de informatii sau orice altceva care sa iti dea un sfat sau un indiciu, la intrarea in delta am gasit o Vila a nu stiu carei institutii in care accesul era interzis si linistea padurii era zguduita de lalaielile unui manelist, care dupa ce ca nu avea voce, avea si o instalatie de sonorizare ingrozitoare.
Nu inteleg cum intr-o arie protejata, in curtea unei institutii a statului se incalca una dintre regulile de vizitare si de bun simt - Pastrati Linistea.
Am gasit in schimb in padure, inainte de vila cu pricina, locuri special amenajate pentru gratar, cu mese si bancute si cosuri de gunoi.

La intrarea in comuna este Manastirea Comana, un monument istoric si ecumenic. A fost ctitorita de Vlad Tepes in 1461, fiind un loc foarte greu accesibil, la acea vreme manastirea aflandu-se pe o insula in mijlocul mlastinilor. Mai multe informatii si poze gasiti pe site-ul manastirii: www.manastireacomana.ro
Primul lucru pe care il vezi intrand aici este frumoasa curte, plina de flori si vestigii.

Din pacate manastirea a grav avariata de vreme si cutremure, iar in urma secularizarii lui Cuza, calugarii greci au parasit manastirea, Biserica manastirii devenind biserica satului. Abia in 1992 se redeschide Manastirea Comana cu ajutorul si la intiativa Patriarhului Teoctist si incepand din acel an incep si lucrarile de restaurare la intreg lacasul de cult. Biserica Manastirii a beneficiat in decursul vremii de mai multe lucrari de reconslidare, chiar si in era comunista.

In incinta manastirii a fost construit in 1932 Mausoleul Eroilor, in cinstea ostasilor cazuti in luptele de pe Neajlov din Primul Razboi Mondial.

Manastirea are si un muzeu deschis in beci (cred ca pe vremuri acolo se tinea vinul), un loc menajat pentru a ne arata o mica parte din istoria locului.

Plecand de la Comana, am uitat sa spun ca drumul pana aici este bun, ne gandeam cate locuri asemenea acestuia exista in tara de care foarte putini oameni stiu. Nu exista nimic pe drumul spre Giurgiu, care sa te determine sa faci un ocol prin Comana. Sunt doar cateva indicatorare seci "Spre Parcul Natura Comana", poate niste panouri publicitare cu imagini ar atrage mai multi oameni in zona. http://comanaparc.ro/

Pe unde am mai umblat in ultimele luni - Cheia

Am inceput anul la Cheia, o statiune in care nu am mai fost de foarte multa vreme. 

Cu exceptia nenumaratelor pensiuni care au aparut aici, timpul pare sa fi stat pe loc si asta nu este un lucru bun. Daca nu esti amator de drumetii nu ai mare lucru de facut in zona, mai mult drumul pana la Cabana Muntele Rosu poate fi clasificat ca traseu de enduro, bucatile de asfalt fiind doar o marturie a faptului ca acolo a existat candva un drum.

 Noi, gasca mare, am preferat sa lasam masinile jos si sa abordam traseul pe jos, in ciuda zapezii. O data ajunsi la cabana, peisajul este extraordinar Masivul Ciucas oferind un spectacol de piatra.

Cel mai fericit in aceasta excursie a fost catelul nostru Max, care a alergat in continuu si s-a jucat cu toti cei care il bagau in seama, bineinteles ca nu a putut rata un maldar de zapada care era ridicat in fata cabanei, pozand frumos pentru cei interesati de un instantaneu.

Am plecat dezamagiti de la Muntele Rosu pentru ca nu  am gasit nici o portiune acceptabila pentru a ne da cu capacele si saniile, insa a doua zi am descoperit pe Valea Berii, o portiune de drum parca facuta special pentru noi.

Chiar daca media de varsta a gastii era in de 34 ani nimeni nu a refuzat o tavaleala pe cinste in zapada, chiar daca aceasta nu era foarte mare si nici foarte moale.

Din pacate saniusul a fost tot ce am putut face in Cheia, alte activitati nu am gasit desi ne-am tot plimbat prin statiune. Peisajul este intr-adevar superb si nu trebuie ratata Manastirea Cheia, care este extraordinar de frumoasa.

La nici doua luni am revenit in Cheia, pentru o aniversare si spre marea noastra surpriza zapada era de doua ori mai mare decat de revelion si din nou sanius timp de 3 zile.

Vorbind cu oamenii din zona am aflat ca ar exista un proiect in care s-ar lega Cheia de Sacele prin partii de schi, daca e adevarat oare o sa mai fiu in viata cand s-o inaugura?

De ce nu vreau sa emigrez?

In ultima perioada, mai ales fiind proximitatea zilei nationale, aproape toate posturile au avut emisiuni cu iz nationalist. Tema principala a tuturor: eu nu vreau sa emigrez!

Asa ca m-am intrebat: Eu, de ce nu vreau sa emigrez?

Sunt zile in care nu imi vine sa cred cat de scarba imi este sa ma mai uit la stiri, pentru ca arata doar ca nu mai exista nimic bun in tara asta. Crime, violuri, furturi, cresteri de preturi, taxe aberante, modificari legislative care te fac sa razi de nervi, ziaristi a tot stiutori care sunt atat de partinitori incat mai au putin sa isi scrie pe frunte, politicieni care fac pe sfintii, etc.

Vechea dilema: ce a fost mai intai oul sau gaina? este nimic pe langa ce se intampla in sfera politica romaneasca. Cine este de vina pentru situatia de socio-politico-economica: PSD-ul sau PDL-ul? nu am putea spune exact, pentru ca de-a lungul celor 20 de ani toti au fost intr-o forma sau alta la conducerea acestei amarate tari. Astazi PSD acuza PDL pentru situatia in care ne aflam, uitand ca social-democratii au fost la conducere timp de 10 ani (cel putin, asta daca luam in calcul si era Emil Constantinescu), ca oamenii lor au fost cei care au preluat Romania dupa '89, ca oamenii lor au vandut bucatica cu bucatica industria, agricultura, pamanturi, ape, tot ce avea mai bun tara asta.

PDL acuza la randul sau PSD, dar omite un singur lucru: conducerea partidului s-a aflat in functii de decizie inca din anii '90, in cazul in care ati uitat:

- Dl. Basescu a fost Ministrul Transporturilor in Guvernul Roman 2 1991, Guvernul Stolojan 1991-1992, Deputat de Vaslui din partea FSN (transformat intr-un final in PSD).

- Dl Stolojan: a sustinut candidatura lui Ion Iliescu in 1996, a fost Prim Ministru in perioada 1991 - 1992

- Dl Blaga: Deputat de Bihor in 1990 din partea FSN, presedinte FSN Bihor,

- Dl. Videanu: deputat de Teleorman din partea FSN, 1990 (desi in CV-ul lui apare ca fiind din partea PD, dar PD s-a infiintat in 1993).

Tinand cont ca suntem condusi de niste ipocriti si niste mincinosi, care nu fac altceva decat sa imparta ciolanul in mod frateste, care mai sunt motivele pentru a Nu emigra din tara?

Pe langa cele clasice: nu vreau sa plec de langa ai mei, nu vreau sa iau totul de la zero, nu vreau sa fiu emigrant pe viata, ce ma motiveaza sa raman?

Pai sa o luam asa metodic:

1. Chiar daca unora le vine greu sa creada, romanii sunt oamenii pe care ii doresti langa tine: calzi, primitori, deschisi, saritori, ipocriti, mincinosi, hoti si toate acestea in acelasi timp.

2. Mancarea romaneasca: hipercalorica, contraindicata de toti medicii, este atat de gustoasa. Desi, contrar tuturor preceptelor contemporane cum ca nu este o mancare sanatoasa, eu (si 99% din persoanele de peste 30 ani) am crescut cu acest tip de mancare si am crescut bine merci, fara mari probleme de sanatate, fara sa avem un procent ridicat de persoane cu obezitate morbida.

3. Traditii cum nicaieri nu mai gasesti, pe care din pacate, mare parte dintre noi, le-am cam uitat sau poate nu le-am uitat, dar este rusinos sa mergi la colindat sau cu sorcova sau cu steaua, nu?

4. Locuri care iti taie respiratia, sunt zone in tara asta, care par ireale, desenate si totusi exista si ne apartin.

5. Suntem singura natie (cred) care poate transforma un parastas intr-o petrecere in cinstea celui care s-a dus, doar pentru ca traditia populara spune ca trebuie sa iti aduci aminte numai de lucrurile bune si haioase. Probabil ca asta a fost si motivul pentru care inevitabil, pe aceste plaiuri a aparut Cimitirul Vesel.

6....

7...

8...

De aici incolo as vrea sa vad si motivele voastre. Ce va motiveaza sa mergeti mai departe, sa nu cedati tentatiei de a pleca, de a castiga, in unele cazuri, de 10 ori mai mult decat aici...

Final de vacanta

Am uitat sa inchei povestea vacantei de 3 saptamani prin frumoasa noastra tara si spun asta in cel mai serios mod.

Nu cred ca as putea sa traiesc departe de toate lucrurile de aici, de oameni, de locuri, de obiceiuri.

Peste tot pe unde am umblat, oamenii ne-au primit cu drag si cu bratele deschise, chiar daca pentru noi, serviciile au lasat de dorit uneori, nu putem spune ca primirea nu a fost ireprosabila.

Cand gazda este primitoare si deschisa, de cele mai multe ori treci peste imperfectiunile cazarii sau peste faptul ca nu poti folosi toate cele 3 dusuri in acelasi timp.

Pentru toti cei care spun ca Romania este o tara de rahat, ii invit sa isi mute fundurile din masini, sa iasa din zona Valea Prahovei si sa descopere adevarata noastra tara.

Dupa peste 2000 km, pot spune ca drumurile noastre nu sunt chiar atat de rele, majoritatea sunt chiar OK, insa cand dai peste unul rau, iti blestemi zilele. Din acestea rele pot mentiona:

- drumul de spre Cetatile Ponorului - M-tii Apuseni, 7 km, groapa langa groapa, langa groapa.... insa drumul este in lucru, in vara se lucra la el. Din drumul Arad-Oradea, la un moment dat se face dreapta spre pestera Ursilor si multa bafta...

- drumul de la Oradea la Satu Mare, drum in lucru in foarte multe portiuni, numai ca e asa de in lucru pe anumite zone, incat nu pot trece 2 masini una pe langa cealalta, probabil ca deja la ora asta s-a mai ameliorat problema.

- drumul prin pasul Prislop, de la Biserica Prislop, cel mai inalt punct, inspre Moldova, drumul este rupt, s-au format gropi in decopertarile facute de cine stie cand, pana iesi la drumul Vatra Dornei - Suceava, iti blestemi zilele, vreo 50 km.

- drumul de la Bistrita la Tg Mures, nu atat de rupt, pe cat de intortocheat, ingust si pe anumite zone cu gropite, daca ai ghinionul sa prinzi tir in fata stai mult si bine in spate lui, cu maxim 30km/ora.

- drumul de la Tg Jiu pana la intrarea in Defileul Jiului, acest drum nu cred ca a mai vazut asfalt de cand a fost facut.

O chestie de rasu'-plansu' pe care am auzit-o a fost faptul ca au inceput sa refaca soseau transalpina (intre Obarsia Lotrului si Ranca) si muncitorii lu' peste, scoteau bolovani din peretele care prevenea alunecarea terenului, macinau piatra ca sa o faca baza de lucru sau ce rahat fac ei cu pietrisul. Asta este povestita de un domn respectabil care a vazut cu ochii sai aceasta ineptie.

In rest drumurile au fost bune si foarte bune. Traseul nostru a fost: Bucuresti - Pitesti -Rm Valcea- Polovragi - Tg Jiu - Petrosani- Nucsoara - Hunedoara - Deva- Turda - Albac - Boga (Cetatile Ponorului)- Oradea - Satu Mare - Sapanta - Barsana - Borsa - Pasul Prislop - Vatra Dornei - Bistrita - Tg Mures - Sovata - Sighisoara - Brasov - Bucuresti.

Sa vorbim acum despre mancare:

Ce am mancat nou sau nu neaparat: balmos (mamaliga fiarta in lapte/smantana/zer si cu branza); placinte cu branza si marar, ciorba de fasole verde; astea mi-au ramas in memorie.

- cel mai un Balmos, castigator incontestabil, l-am mancat in Albac, era atat de bun incat mancai pana nu mai puteai sa te misti. Atentie!!! este destul de gras si greu!

- placintele cu branza si marar se fac ca un fel de gogosi si cele mai bune au fost in Maramures, la Sapanta si la pensiunea unde am stat in Barsana.

- ciorba de fasole verde am mancat-o in Apuseni, buna, chiar foarte buna pot spune.

Din pacate in vacanta noastra prin tara am descoperit ca este absolut imposibil sa ramai la o greutate decanta, pentru ca peste tot pe unde umbli, gasesti mancaruri excelente si peste tot sunt gazde tipice: hai doar bucatica asta te rog :)

Imi pare rau ca nu am reusit sa ajungem in Delta sau la Gura Portitei anul acesta, din cauza timpului insuficient, ma bucur insa ca am avut ocazia sa vad atatea locuri minunate si am ramas cu atatea amintiri frumoase.

Sa vedem ce ne aduce urmatorul an, sper ca noi aventuri, mai frumoase, mai incitante si inedite.

Prin Romania - Sovata si Sighisoara

Pana sa ajungem la Sovata avem oarece kilometrii de parcurs, asa ca ne-am pus in miscare dimineata, cat de dimineata suntem noi in stare. Drumul care leaga Vatra Dornei de Bistrita este refacut de curand si este intr-o stare foarte buna, asa ca este o placere sa mergi printre munti si sa admiri peisajul. Pasul Tihuta, din pacate aici cel mai inalt punct al pasului nu este marcat decat de o placuta pe care scrie altitudinea si nimic altceva care sa iti atraga atentia. La coborarea din pas este celebrul Castel Dracula, in realitate un hotel construit cu ceva ani in urma, unde contra a 2 lei te baga intr-o camera la subsol si o domnita iti spune povestea contelui, iar un apucat sare din cosciugul aflat in mijlocul camerei in incercarea de a speria publicul.

Terasa hotelului ofera o perspectiva superba asupra zonei si a manastirii Nasterea Maicii Domnului, unde se afla controversata cruce amplasata de consiliul judetean Bistrita-Nasaud.

Toate acestea se afla intr-o micuta localitate, cu un potential turistic neexploatat decat intr-o mica masura - Piatra Fantanele.
Detaliile unei calatorii auto pe drumurile romanesti nu cred ca mai sunt necesare, oricum pana la Sovata s-a amestecat drum foarte bun cu drumuri clasice romanesti.
Am ajuns in Sovata pe dupa-amiaza si ne-am pus in miscare picioarele intepenite de atata stat in masina. Ma asteptam ca Sovata sa se incadreze in tiparul clasic al statiunilor de tratament, adica hoteluri vechi, baze de tratament vechi, paragina si cam atat. Din fericire am gasit o statiune animata, plina de carciumioare, magazine, hoteluri si cladiri care arata frumos, spatii verzi, parc, targ si un lac foarte frumos amenajat. In statiune sunt 2 lacuri: Lacul Ursu si Alunis, primul este chiar in statiune, pentru cel de-al doilea ai de mers vreo 10 minute prin padure, pe alei amenajate ca printr-un parc. La Alunis nu am ajuns, insa lacul Ursu este foarte bine amenajat, avand spatiu special pentru plaja si baie. In lacul Ursu scaldatul este interzis cateva ore in timpul zilei, daca nu ma insel intre orele 13 si 15, pentru a da posibilitatea apei sa se linisteasca, timp in care poti ramane in strand sau te poti plimba prin statiune. Lacul Ursu este unic in Europa prin caracterul sau helioterm - ce inseamna acest lucru? Ei bine... da-ti cautare pe Google pentru ca este un fenomen complex : apa dulce la suprafata si apa sarata la adancime, cu temperaturi diferite, etc....

Sovata este o statiune in care chiar merita sa mergi, dar, pentru ca intotdeauna exista un dar, pentru a nu uita ca ne aflam in Romania, desi intr-o localitate in care populatia maghiara este in proportie de 90%, calitatea serviciilor in unele carciumi este tipica.
Exemplul 1: vrem sa mancam, suntem 9 persoane, primul restaurant la care ne-am dus - se plateste 20 ron/persoana consumatie obligatorie pentru ca este week-end si nu putem sta pe terasa afara ci undeva la etaj. Ca sa stiti sa o ocoliti se numeste Restaurant Boema. Poate am fi trecut peste toate astea, pentru ca arata foarte bine restaurantul si are un renume bun, daca nu ar fi venit in timp ce discutam cu chelnerul de la intrare, un individ (probabil seful de sala) care dupa ce am refuzat sa mergem la etaj a inceput sa vorbeasca in maghiara si chelnerul era un fel de translator.
Exemplul 2: vrem sa mancam in continuare, tot 9 persoane suntem, ne asezam la masa la o carciuma numita Bucuresti - un fel de cireasa de pe tort. Picolita a venit dupa 5 minute sa stranga de pe masa resturile, nu a luat tot o data ci pahar cu pahar, iar farfuriuta cu sosuri a stat ceva vreme pe un colt de masa, fata de masa nu a primit de la don'soara nici macar un servetel nu zic scuturat napron. A venit chelnerul si tipic romanesc multe produse din meniu nu exista. Salata bulgareasca - din 2 furculite o terminai si numele de "Bulgareasca" ii venea doar de la oul fiert pus deasupra, pentru ca nu avea nimic in comun cu ceea ce stim noi ca este, reteta casei: salata de varza, rosii, branza si ou fiert.
Dupa ce ca din 9  mancare au mai comandat 3, la masa au ajuns 2 comenzi insa pe nota de plata facuta ca pe vremea lu' Pazvante, au venit toate produsele, iar chelnerul ne-a zis sa platim doar ce stim ca a venit la masa. A fost prima data dupa mult timp cand ne-am straduit si am cautat in buzunare dupa marunt ca sa platim si din pacate tot i-a ramas spaga vreo 2 bani. Am platit o mancare proasta cu bani foarte multi: salata bulgareasca vreo 12 lei si cascavalul pane vreo 15 lei. ORIBIL!!
Dar, in localitate exista si locuri dragute, pentru ca totusi ne era inca foame... asa ca ne-am asezat la o terasa gen Festivalul Berii, unde se serveau numai chestii la gratar, salate si cartofi prajti. 2 baieti care se miscau brici, foarte draguti...mancarea buna, ieftina si rapid servita. Curatenie la buda,  la "restaurant" le-a fost scarba baietilor, deci fetele nici n-au avut curaj sa intre. Din pacate aici nu aveau dulciuri, insa vazusem o cosmelie unde se vindeau clatite si langosi asa ca pe drum inspre casa am facut un popas acolo.
Doamnele care pregateau, 2 unguroaice foarte haiose care se cocotasera pe geam sa se hlizeasca la Max, catelul nostru, ne-au facut niste clatite cu gem suuuper bune. La ele am vazut cum se face langos in zona, eu toata viata am vazut ca sunt gogosi umplute, la Sovata arata ca niste placinte pe care se pune branza, cascaval sau ce alte chestii mai au ei acolo. Am aflat intreband ce i-a servit domnului din fata mea, domn care s-a intors la mine si m-a intrebat daca vreau sa gust ... amuzament la maxim, am refuzat normal.
Dupa o zi plina ne-am culcat ca gainile pe la 10-11. A doua zi eu si Radu am plecat inspre Bucuresti, lasand restul gastii sa se duca la Praid si sa se plimbe prin zona.
Pe drumul spre casa ne-am oprit in Sighisoara si pentru prima data in viata mea am vazut frumoasa cetate medievala. Desi este o parcare mare jos, noi am preferat sa urcam cu masina in cetate. De ce? De lene, normal.

Stradutele din cetate sunt atat de inguste si gasirea unui loc de parcare reprezinta o asemenea provocare, incat nu sfatuiesc pe nimeni sa urce cu masina, mai ales ca din parcare pana la cetate faci maxim 5 minute pe jos.
Neavand prea mult timp la dispozitie, am vizitat foarte putin din cetate si nu am intrat decat in Biserica Manastirii, unde pentru o taxa de 2 lei, o doamna te insoteste si iti povesteste despre istoria bisericii, istoria orasului si iti sta la dispozitie pentru orice detaliu. Sighisoara este unul din locurile unde intentionam sa ne intorcem cat de curand pentru a o vizita pe indelete.

Gata, vacanta s-a incheiat. Ce la inceput ni s-a parut o vacanta foarte lunga a trecut intr-o clipita.