Prin Romania

Intr-o zi caniculara de iulie am plecat din Bucuresti in vacanta de vara. Suntem un grup de 9 oameni si un caine (Max, nu stiu daca este chiar caine sau e corcit cu o pisicuta, rata ceva). Discutiile despre aceasta vacanta au inceput prin martie, iar ca destinatii propuse au fost Tunisia, Spania sau Croatia. Decizia finala a surprins pe toata lumea, pentru ca nu mai este la moda sa faci ce am hotarat noi: un tur al Romaniei, in jur de 2000 km, pentru care ne-am alocat 22 zile.

Primul popas Baia de Fier de unde avem posibilitatea de a vizita Pestera Polovragi, Manastirea Polovragi si Pestera Muierii. Nu sunt singurele obiective turistice din zona, dar cu siguranta sunt cele mai importante.

Doua dintre cele mai frumoase pesteri din tara, cu un acces facil (prea facil), cu preturi de acces de mai mare rasul si doi ghizi senzationali.

Pestera Polovragi este amplasata in cheile Oltetului, pe care nu am avut timpul necesar sa le parcurgem, isi trage numele de la o planta medicinala pe care vracii daci o foloseau in tratarea multor afectiuni si care astazi nu se mai gaseste: polovraga.

Fara ghid insotitor pestera este frumoasa si atat, cu un ghid ca doamna care ne-a povestit despre minunile locului, cu siguranta ca nu vei uita niciodata aceasta vizita. La peste 50 ani, pe tocuri, sarind din piatra in piatra, inclusiv in locurile cele mai accidentate, ghida noastra are un debit verbal incredibil, nu ca ce ar povesti nu este demn de interes, insa este atat de amuzant modul de prezentare incat de cele mai multe ori nu ne puteam concentra asupra informatiilor prezentate. Pestera are o gramada de legenta tesute in jur, insa cu siguranta cele care isi au si mai mult decat un fir de adevar sunt cele despre faptul ca era folosita inca din vremea dacilor, s-au gasit urme de locuire si chiar un cuptor cu vatra. Din ciudateniile locului se remarca formatiunea calcaroasa denumita Scaunul lui Zalmoxe, care este amplasat exact sub Cetatea Polovragi, din varful muntelui, iar specialistii cred ca acolo aveau loc ritualuri, datorita faptului ca au gasit urme de activitati specifice: cioburi, resturi, etc, in foma de semicerc in jurul acestui scaun.

Pe toata perioada existentei, pestera a fost folosita ca loc de refugiu, ea intinzandu-se pe aproape 10 km, din care astazi se viziteaza doar in jur de 600 m. Mai intai aici se refugiau femeile si copii din imprejurimi in momentul in care satele erau atacate, apoi s-au refugiat aici luptatorii anticomunisti, astazi se refugiaza turistii dornici de racoare si curiozitati. Singurii locuitori fideli ai pesterii sunt o colonie de lilieci din ordinul Habarnamcum, dar in popor li se spune liliacul potcoava, am inteles de la ghida noastra ca exista doua tipuri: unul pitic de circa 2 cm si unul mare de circa 5 cm lungime.

Pentru toti cei care se refugiau aici, sprijinul constant le-a fost acordat de calugarii manastirii din apropiere, care la inceput a fost manastire de taici, iar cand s-a transformat in manastire de maici, calugaritele au dus traditia mai departe. Acestia, pentru a speria persoanele neinvitate sau pentru a lansa un avertisment celor care nu ar veni cu ganduri bune... au desenat pe un perete al pesterii, cu negru de fum, un impresionant tablou al mortii. Cu siguranta ca pe vremea cand nu era electrificata pestera, sa dai cu ochii de doamna cu coasa nu era chiar de ici de colo. Ultimii luptatori anticomunisti au fost gazduiti in aceasta pestera, iar pentru curajul lor si pentru sufletul lor romanesc, staretul manastirii Polovragi si inca un inalt prelat al manastirii au fost arestati, condamnati si au executat ani grei de puscarie.

 

Pentru ca o pe un site al Pesterii Muierilor figura ca ultima intrare este la ora 16.00, ne-am grabit sa ajungem, fapt ce a dus ca jumatate din grup printre care si eu sa nu vedem si manastirea, asa ca pozele sunt furnizate de cei care au reusit sa o vada. Oricum in perioada verii ultima ora de acces este 19.00.

Sapata in munte de raul Galbenul, pe parcursul milioanelor de ani, este cea mai lunga pestera electrificata din Romania, fiind deasemenea si prima care a beneficiat de iluminare.

Din cei 3,5 km se viziteaza cam 900 m de galerie cu formatiuni spectaculoase. Pestera si-a primit numele de la faptul ca in timpul navalirilor, muierile (femeile maritate) impreuna cu copiii si batranii satelor din zona se refugiau aici. Accesul nu este dificil, dar pestera nu este vizibila de jos, desi are doua intrari. Zona in care este amplasata pestera este mult mai bine organizata, accesul fiind facut pe o alee betonata prin padure, iar de jos iti poti cumpara ceva de baut sau de mancare de la carciumile amplasate strategic la intrare.

Aici nu exista decat o singura persoana care se ocupa de pestera, este ghid, vanzator de bilete si curator. Un domn trecut de prima tinerete, plin de umor si posesor de nenumarate povesti interesante despre pestera si imprejurimi.

 

Pentru fotografiere se percepe o taxa modica de 5 lei, iar accesul costa 8 lei/adult. Nimeni nu plateste taxa foto, toata lumea face fotografii... desi ghidul la inceput solicita sa nu se faca fotografii daca nu s-a platit taxa. Din pacate traim in Romania si nimeni nu respecta nimic. Aici ne-am dat seama cat suntem de needucati... pentru ca in orice alta parte a lumii sa vizitezi o minune a naturii iti scoate din buzunar minim 10 euro si taxa foto chiar se aplica.

Pestera Muierii este un pic solicitanta fizic, mai ales pentru persoanele inalte sau cu gabarit depasit. In foarte multe parti ale galeriei mersul piticului este singura metoda de deplasare.

Cuvintele nu sunt suficiente pentru a descrie frumusetea pesterii, fara a face o descriere tehnica si fara a vorbi de formatiuni calcaroase.

Ne-am intors la gazda noastra, care detine o mica pensiune in Baia de Fier, pentru un bine meritat gratar si o bere rece intr-o seara calda de vara.

Desi zona este foarte frumoasa si ofera nenumarate posibilitati de petrecere a timpului, aici nu se face turism...sunt cateva pensiuni, semnalizarea obiectivelor este aproape lipsa, insa din fericire drumul este cat de cat OK, fiind proaspat asfaltat intra Baia de Fier si Polovragi. De la Baia de Fier se poate ajunge foarte repede si la Novaci-Ranca, insa gazda ne-a sfatuit sa nu incercam pentru ca si masinile de teren au dificultati ridicate pe acest drum al patriei.

Noapte buna... maine mergem la Tg Jiu, Valea Jiului cu destinatia Nucsoara – Retezat.