Pe unde am mai umblat in ultimele luni - Padurea Comana

De muti ani am auzit de a doua delta a Romaniei, formata pe raul Neajlov, in raza comunei Comana, la aproximativ 30km de Bucuresti si in aceasta vara am reusit sa ajung acolo.
Zona este ideala pentru plimbari cu bicicleta, fiind mai multe trasee in acest sens. Salbaticia locurilor uimeste in primul rand pentru ca este foarte aproape de Bucuresti si este intacta, probabil ca inca smecherii de oras nu au aflat de acest loc de gratar.

Din pacate ca peste tot in Romania, un lucru nu poate fi facut bine pana la capat. Desi localitatea este foarte bine intretinuta si exista panouri cu Rezervatia Naturala, nu exista nici un semn "Spre" delta. Oricum accesul in delta este restrictionat, din cauza podetelor care sunt rupte si riscul de accident este foarte ridicat. Nu am vazut nici locuinte lacustre, nici pasari sau altceva specific. Nu am gasit nimic pentru ca in locul unui centru de informatii sau orice altceva care sa iti dea un sfat sau un indiciu, la intrarea in delta am gasit o Vila a nu stiu carei institutii in care accesul era interzis si linistea padurii era zguduita de lalaielile unui manelist, care dupa ce ca nu avea voce, avea si o instalatie de sonorizare ingrozitoare.
Nu inteleg cum intr-o arie protejata, in curtea unei institutii a statului se incalca una dintre regulile de vizitare si de bun simt - Pastrati Linistea.
Am gasit in schimb in padure, inainte de vila cu pricina, locuri special amenajate pentru gratar, cu mese si bancute si cosuri de gunoi.

La intrarea in comuna este Manastirea Comana, un monument istoric si ecumenic. A fost ctitorita de Vlad Tepes in 1461, fiind un loc foarte greu accesibil, la acea vreme manastirea aflandu-se pe o insula in mijlocul mlastinilor. Mai multe informatii si poze gasiti pe site-ul manastirii: www.manastireacomana.ro
Primul lucru pe care il vezi intrand aici este frumoasa curte, plina de flori si vestigii.

Din pacate manastirea a grav avariata de vreme si cutremure, iar in urma secularizarii lui Cuza, calugarii greci au parasit manastirea, Biserica manastirii devenind biserica satului. Abia in 1992 se redeschide Manastirea Comana cu ajutorul si la intiativa Patriarhului Teoctist si incepand din acel an incep si lucrarile de restaurare la intreg lacasul de cult. Biserica Manastirii a beneficiat in decursul vremii de mai multe lucrari de reconslidare, chiar si in era comunista.

In incinta manastirii a fost construit in 1932 Mausoleul Eroilor, in cinstea ostasilor cazuti in luptele de pe Neajlov din Primul Razboi Mondial.

Manastirea are si un muzeu deschis in beci (cred ca pe vremuri acolo se tinea vinul), un loc menajat pentru a ne arata o mica parte din istoria locului.

Plecand de la Comana, am uitat sa spun ca drumul pana aici este bun, ne gandeam cate locuri asemenea acestuia exista in tara de care foarte putini oameni stiu. Nu exista nimic pe drumul spre Giurgiu, care sa te determine sa faci un ocol prin Comana. Sunt doar cateva indicatorare seci "Spre Parcul Natura Comana", poate niste panouri publicitare cu imagini ar atrage mai multi oameni in zona. http://comanaparc.ro/

Pe unde am mai umblat in ultimele luni - Cheia

Am inceput anul la Cheia, o statiune in care nu am mai fost de foarte multa vreme. 

Cu exceptia nenumaratelor pensiuni care au aparut aici, timpul pare sa fi stat pe loc si asta nu este un lucru bun. Daca nu esti amator de drumetii nu ai mare lucru de facut in zona, mai mult drumul pana la Cabana Muntele Rosu poate fi clasificat ca traseu de enduro, bucatile de asfalt fiind doar o marturie a faptului ca acolo a existat candva un drum.

 Noi, gasca mare, am preferat sa lasam masinile jos si sa abordam traseul pe jos, in ciuda zapezii. O data ajunsi la cabana, peisajul este extraordinar Masivul Ciucas oferind un spectacol de piatra.

Cel mai fericit in aceasta excursie a fost catelul nostru Max, care a alergat in continuu si s-a jucat cu toti cei care il bagau in seama, bineinteles ca nu a putut rata un maldar de zapada care era ridicat in fata cabanei, pozand frumos pentru cei interesati de un instantaneu.

Am plecat dezamagiti de la Muntele Rosu pentru ca nu  am gasit nici o portiune acceptabila pentru a ne da cu capacele si saniile, insa a doua zi am descoperit pe Valea Berii, o portiune de drum parca facuta special pentru noi.

Chiar daca media de varsta a gastii era in de 34 ani nimeni nu a refuzat o tavaleala pe cinste in zapada, chiar daca aceasta nu era foarte mare si nici foarte moale.

Din pacate saniusul a fost tot ce am putut face in Cheia, alte activitati nu am gasit desi ne-am tot plimbat prin statiune. Peisajul este intr-adevar superb si nu trebuie ratata Manastirea Cheia, care este extraordinar de frumoasa.

La nici doua luni am revenit in Cheia, pentru o aniversare si spre marea noastra surpriza zapada era de doua ori mai mare decat de revelion si din nou sanius timp de 3 zile.

Vorbind cu oamenii din zona am aflat ca ar exista un proiect in care s-ar lega Cheia de Sacele prin partii de schi, daca e adevarat oare o sa mai fiu in viata cand s-o inaugura?